Mai urci ? Și unde-ți ajunge azi gândul?
Spre ce înalturi cugetu-ți ridici ?
Doar nu uita că vremea-i doar de rugă
Și gândul doar cu suflet îl ridici.
E-un fel de-a cere doar în tot Lumina
E-un fel de-a ști cum poți a te ruga.
Pe buze-ți cade gândul și inima
Și ceri nu-o rază, ci chiar Lumina Sa.
N-aș cere lucruri, nici chiar sănătate.
Dar vreau să-nvăț a ști cum să Te rog
Să-mi dai din Cer atâta bunătate
Cât să-nțeleg cum pot să mă transform.