Barnevernet, ai greșit ?

map-1019874_1280

După mai bine de un an de când instituția supremă Barnevernet a luat copiii familiei Bodnariu din Norvegia în urma unor suspiciuni de violență și îndoctrinare religioasă, instituția ajunge la o înțelegere cu familia suspectată de nealiniere la un stil de viață agreat de Norvegia și returnează cei 5 copii familiei.

În urma unor înțelegeri, nefăcute publice și în urma unor condiții.

Cum s-a aflat de cazul acestei familii și mai apoi a multor alții care au avut curajul să iasă în media cu povestea lor de familie, cred că deja toată lumea știe. O fetiță cântă la școală un cântec religios, cadrul didactic pare surprins, șocat, începe să-i analizeze mai atent și trimite suspiciunile ei marelui Barnevernet. Atotputernica instituție nu judecă prea mult cazul, ia direct măsura ridicării copiilor din sânul familiei, chiar și a bebelușului de 3 luni alăptat și îi împarte în toată Norvegia, despărțind copiii unii de alții și plasându-i în familii surogat. Copiii sunt verificați la curul gol, radiați prin RMN să observe dacă există urme de vânătăi, țesuturi alterate.

Mi se pare normal, dacă ai suspiciuni de violență să-ți iei toate măsurile de precauție, dar până la un punct. Copiii mei sunt plini de vânătăi pentru că toată ziua stau și se joacă pe afară, în nisip cu tot felul de jucării, aleargă, cad, se lovesc în lemne, bănci, hilinte. Îmi pun problema, dacă aș trece în vizită prin Norvegia și i-ar vedea cineva, mi i-ar lua direct, pentru că au vânătăi normale pe genunchi ?

Când eram mică nu reușeau să mi se vindece genunchii, până cădeam iar și eram toată julituri și vânătăi. Pentru că pe vremea aia nu aveam calculator și ne jucam toată ziua după grădiniță și școală în fața blocului cu te miri ce fel de obiecte găseam noi pe afară. Ne făceam colibe și săbii și ne jucam cu tubermanul aruncând săgeți.

Asta e o dovadă că în Norvegia copiii nu se mai joacă decât cu tehnologia. Nu mai au vânătăi. Iar dacă au, sigur le-au făcut părinții lor, caftindu-i cum se face în Balcani.

Fiecare familie trăiește propria ei telenovelă și îmi permit să spun astfel pentru că numai acolo e așa prost scris scenariul și așa evident finalul, încât numai protagoniștii nu reușesc să înțeleagă ce rol joacă.

Înțeleg că totuși, cei 5 copii nu aveau vânătăi, nici văzute cu ochiul liber, nici cu razele de te radiază la RMN, pentru că așa s-a declarat.

Pe mine nu m-au lăsat doctorii să-mi fac RMN la vreo 27 de ani, când nu găseam sursa unor migrene, pentru că procedura e foarte periculoasă, iar fără un diagnostic recomandat de medicul specialist nu se permite radierea oamenilor așa de flori de tei. Bine că știu unde se pot face RMN-uri fără recomandarea medicului. În Norgevia. Chiar și la copii, că ce mai contează cât dăunează sănătății, dacă Barnevernet reușește să elucideze un caz.

Instituția de renume nu a ieșit public să facă nicio declarație. Înțeleg că nici nu răspunde față de nimeni și or fi având ei psihologii lor doctori docenți care au constatat și recomandat că micuților le e cel mai recomandat să facă o pauză de familie. E totuși o familie numeroasă. O vacanță de vreun an îi va ajuta pe toți să reanalizeze lucrurile. Și pentru ca o vacanță să fie simțită ca atare, se recomandă ca micuții să urmeze o școală diferită de cea unde au învățat până la ridicare, pentru că, deh, mediul familiar i-ar putea face să se răzgândească cu privire la destinația de vacanță și să le dea reacții adverse. Brusc, fără prea multe sentimentalisme gen ”la revedere, tu gradiniță, la revedere noi plecăm…”. Luat , plecat, plasat.

Culmea ironiei e că acum când se repatriază familiei, sunt obligați să frecventeze cursurile școlilor unde au fost plasați de Barnevernet, chiar dacă sunt la 4 ore distanță, pentru că deh, într-o familie cu atâția membri activi, sigur reușești să te organizezi să-i duci pe copii și la școală și la grădiniță și să cumperi pâine pe traseu, și evident, ora de întoarcere acasă e o relaxare continuă, iar copiii pot chiar să-și facă temele pe drum, să simtă că sunt mereu în vacanță. Li s-au restrâns cumva drepturile părintești părinților, nu mai pot decide la ce școală să-i ducă pe copii, nu mai pot analiza ca orice adult normal care e școala cea mai apropiată de ei, unde copiii s-au integrat și aveau prieteni de când au început să frecventeze cursurile unei școli ?

Nu mai contează, oarecum îi înțeleg pe părinți. Acceptă orice, doar doar să-și mai strângă o dată copiii în brațe, să facă mica lor horă de familie și să încerce să uite calvarul prin care au trecut. Să încerce să o ia de la capăt.

Cum o iei de la capăt, cum recuperezi un an de absență din viața copiilor tăi ? Cum reușești să afli ce s-a schimbat în gândirea lor, să înțelegi cum percep ei situația,  să le explici ce s-a întâmplat, că ei n-au nicio vină, că ei trebuie să rămână uniți ca frați mereu, chiar dacă instituțiile statului îi separă, că nu trebuie să se uite niciodată, că nimeni nu le poate rupe și arunca la gunoi legătura de sânge ? Iar ca mamă, mă întreb cu groază, cum reușești să-ți păstrezi mintea limpede să nu o iei razna cu totul fără copii atâta timp ?

Nu știu dacă suspiciunile Barnevernetului au fost reale sau nu, dacă au existat sau nu violențe care să fi dus într-adevăr la o așa măsură drastică, dar întreb și eu, dacă după 1 an ăștia vin și returnează copiii, cine a greșit în ecuația asta ? Cine n-a analizat interesul superior al copiilor, cine a dezbinat familia pentru a cuceri fiordurile ?

În orice speță în care sunt implicați minori există un imperativ de a se analiza cu o mai mare acuratețe acțiunile ce trebuie luate în ceea ce-i privește pe copii. Nu le schimbi mediul de viață decât dacă e imperios necesar, îi plasezi în sânul familiei mărite : bunici, frați, mătuși. Nu-i rupi de mediul lor familiar doar de dragul exercitării autorității și previzionezi fiecare acțiune ce impact psihologic va avea asupra copiilor. Iar dacă trebuie să iei decizii pentru copiii alăptați, apăi e musai să-l lași la sânul mamei chiar dacă trebuie să-i pui un polițist barnevernist alături, că n-avea ce-i influența bietului bebeluș judecata la vârsta asta. Dar ce-ai privat o dată, nu vei mai putea recupera nicicând. Un bebeluș smuls de la sânul mamei va pierde afectiv relația cu mama. Asta cum o reconstruiești , cum îi aduci laptele înțărcat copilului de țâță? Și nu-mi spuneți că bebelușii nu fac diferența între lapte praf și lapte matern, căci o fac mai bine decât oricine.

Bun și dacă s-a greșit în speța asta și-n altele, cine plătește ? Cine dă înapoi liniștea psihică  acestei familii ? Cine îi asigură pe copiii ăștia întorși acasă că nu trebuie să tresară, să aibă trac când intră un străin în casa lor de frica de a nu fi încă o dată luați de acasă? Nu vă străduiți să aflați răspunsuri. NIMENI și NIMIC nu va putea reda acestei familii timpul pierdut, psihicul dărâmat, neputința, încrederea zdruncinată, siguranța și nici afecțiunea de care au fost privați în tot acest timp.

Știți că la legitimă apărare, apărarea trebuie să fie proporțională cu atacul ? Adică dacă un om îți dă o palmă, nu poți să-l împuști și să invoci legitima apărare.

Așa și în cazul acesta. Dacă suspiciunile nu au putut fi confirmate de la prima anchetă a copiilor, apărarea lor trebuia să fie proporționată cu presupusul atac la care au fost supuși. Trebuiau să-i monitorizeze, să-i ajute să treacă peste presupusele reacții deplasate, trebuiau consiliați, trebuiau sprijiniți, nu ridicați copiii ca pe niște infractori periculoși și disparsați în te miri ce familii model norvegiene. Interesul superior al copiilor nu a fost urmărit aici. De ce ?

Textul meu a fost publicat și aici :

Barnevernet, ai greșit ?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s